Numele lui Dumnezeu e sfant prin definitie. V’am vorbit candva despre ce inseamna a-L binecuvanta pe Dumnezeu. Aici e ceva asemanator. A sfinti numele lui Dumnezeu este a-I rosti intotdeauna numele cu sentimentul ca si noi participam, prin iubire, la sfintenia Lui, ca numele Sau se sfinteste inlauntrul nostru. Altfel, poate fi raceala "stiintifica", deferenta, respect, si nimic mai mult. Eu zic, Doamne, ca atunci cand Tu faci ce vrei cu puterea Ta, ea este buna, insa cand cersetorii, care au imprumutat putere de la Tine, se trufesc facand ce vor cu puterea Ta ca si cum ar fi a lor, ea este rea. Si astfel, exista un singur stapan, dar sunt si oameni ce intrebuinteaza in chip samavolnic puterea Ta, da, intrebuinteaza particele ale puterii Tale, pe care cu milostivire o dai cu imprumut de la masa Ta cea bogata acestor muritori saraci de pe pamant. Vrei sa-Ti repet ceea ce stii deja? Vrei sa iti spun cum cel mai intelept dintre noi a domnit asupra noastra de parca ar fi fost prost bata? Iata, acesta este om puternic. Da-i coroana!, striga multimea iarasi, in alta epoca si generatie. Si asa, coroana a calatorit tacuta de pe un cap pe altul, dar Tu, Atotputernice, stii cat pretuieste taria sufleteasca a celor inalti si domnia celor puternici. Tu stii cu cata slabiciune au stapanit puternicii imparatiile lor.

Cu toate acestea, exista inca pareri ca o traducere corecta ar trebui sa formuleze: painea noastra cea spre fiinta, asa cum ne-a parvenit din timpuri mai vechi si mai razlete (cum este, de pilda, cantarea Tatal nostru de Anton Pann, pe care o cunoasteti). Exista si unele trimiteri la pareri patristice, cum ca painea ar avea un sens spiritual, chiar euharistic. Daca ar fi asa, nu poate fi evitata consecinta impartasirii zilnice, o tema pe care o voi aborda la vremea ei. Provocat de o controversa recenta, am cercetat bine si cu de-amanuntul aceasta problema si am ajuns la concluzia ca termenul original grecesc nu sufera o alta traducere decat zilnic, cotidian, de toate zilele (adica de fiecare zi). Prin aceasta rugaciune Ii cerem lui Dumnezeu sa ne dea painea (adica hrana materiala) pentru o zi, atat cat ne trebuie astazi, ceea ce se leaga de indemnul Mantuitorului: Nu va ingrijorati spunand: Ce vom manca? sau: Ce vom bea? sau: Cu ce ne vom imbraca? – deoarece pe toate acestea paganii le cauta –; ca stie Tatal vostru cel ceresc ca aveti nevoie de toate acestea. Ci cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea vi se vor adauga. Prin urmare, cerand si dobandind necesarul, evitam stresul goanei dupa acumulari si imbuibare. Notez si faptul ca Painea euharistica se obtine din painea materiala, sub forma de prescura, extrasa sarbatoreste din hrana noastra zilnica. Audio) Rugăciune către Sfânta Mare Muceniță Ecaterina pentru înțelepciune și naștere ușoară - PS Macarie - 25 Noiembrie Cerul si pamantul sunt tarinile Tale, Tata. Pe una dintre tarini semeni stele si ingeri, iar pe cealalta – spini si oameni. Stelele se misca potrivit voii Tale. Ingerii canta la stele, ca la niste harfe, potrivit voii Tale. Dar omul intalneste alt om si intreaba: Ce este voia lui Dumnezeu? Pana cand n-are sa stie omul voia Ta? Pana cand se va injosi inaintea spinilor de la picioarele sale? Tu l-ai facut ca sa fie deopotriva cu ingerii si cu stelele, dar, iata, si spinii sunt mai presus de el.

Meniu de navigare

O, Cel mai intelept dintre toti tatii! Tu totdeauna zambesti in frumusetea si nemurirea Ta cea dumnezeiasca si, iata, din zambetul Tau cresc stele! Intotdeauna prefaci zambind raul nostru in bine si altoiesti pomul binelui pe pomul raului, si astfel vindeci cu rabdare Gradina Raiului cea lasata in parasire de catre noi. Tu cu rabdare vindeci si cu rabdare zidesti. Cu rabdare zidesti a Ta imparatie a binelui, Imparatul si Tatal nostru. Ne rugam Tie: slobozeste-ne de rau si umple-ne de bine, Tu, desavarsita desertare de rau si umplere de bine.

A fost o vreme, indelungata, cumplita vreme, cand si oamenii iti ziceau si Te numeau Domn, sau Facator, sau Stapan! Asa a fost, cu adevarat, cand omul simtea ca este numai un lucru intre lucruri. Dar acum, multumita Fiului Tau Unuia-Nascut si Celui mai bun dintre fiii Tai, am invatat numele Tau cel adevarat. Drept aceea si eu indraznesc sa Te chem impreuna cu Hristos: Tata! Nu ma rog Tie pentru painea mea, ci pentru painea noastra. Ce folos daca am paine numai eu, cand fratii mei flamanzesc imprejurul meu? Ar fi mai bine si mai drept daca s-ar lua de la mine o asemenea paine amara a iubirii de sine; mai bine sa rabd de foame impreuna cu fratii mei. Nu poate fi voia Ta sa-ti dea multumita un singur om in timp ce sute Te blesteama. Nimic nu este sfant sau infricosat, daca nu-i legat de numele Tau. Da-mi, Sfinte, da-mi ca prieteni pe cei in ale caror piepturi este inscris numele Tau, iar de dusmani pe cei ce nu doresc sa stie nimic de Tine – fiindca asemenea prieteni au sa-mi ramana prieteni pana la moarte, iar asemenea dusmani au sa ingenuncheze in fata mea si au sa se dea batuti indata ce o sa se sfarame otelul lor. Iata, suntem nefericiti, fiindca am despartit ceea ce-i de nedespartit la Tine: am despartit puterea de lumina, si am despartit puterea de dragoste, si am despartit puterea de credinta, si in cele din urma - iar asta este pricina cea dintai a caderii noastre - am despartit puterea de smerenie. Tata, uneste, rugamu-Te, ceea ce fiii Tai nebuneste au despartit. Ne rugam Tie: ridica la cinstea cea dintai puterea Ta, care a fost lasata in parasire si necinstita: fiindca, iata, oricum am fi, suntem copiii Tai. El e acolo unde sunt eu si acolo unde nu sunt eu. Eu tind intotdeauna patimasa mea inima catre Dansul si mainile mele catre sfintele Lui vesminte ca un copil catre Tatal sau Cel iubit. Cum as putea trai fara El? Asta ar insemna ca pot sa traiesc in acelasi timp si fara mine insumi. Cum as putea sa fiu impotriva Lui? Asta ar insemna ca sunt in acelasi timp si impotriva mea. Fiul drept urmeaza tatalui sau cu cinstire, pace si bucurie. Sufla insuflarea Ta in sufletul nostru, Tata, ca sa fim fii drepti ai Tai.Cand oamenii vor sa sfinteasca numele Tau, roaga natura sa ii ajute. Iau piatra si lemn ca sa faca biserici; impodobesc altarele cu margaritare si flori si fac foc din plante, surorile lor, si iau tamaie de la cedri, fratii lor, si sprijina glasurile lor prin glasul clopotului, si cheama vietatile in ajutor ca sa sfinteasca numele Tau. Natura e curata ca stelele Tale si nevinovata ca ingerii Tai, Doamne. Indura-Te de noi pentru curata si nevinovata natura, care impreuna cu noi sfinteste numele Tau, Sfinte, Prea-Sfinte. Prin puterea Ta fiintam si prin puterea Ta vom via. Daca omul face binele, il face prin cu puterea Ta, prin Tine; iar daca face raul, il face cu puterea Ta, insa prin sine. Tot ce se face, se face cu puterea Ta, folosita bine sau rau, intru intelegere sau fara de intelegere. Daca omul foloseste puterea Ta dupa voia Ta, Tata, atunci puterea Ta este a Ta; iar daca omul foloseste puterea Ta dupa voia sa, atunci puterea Ta se cheama a lui si este rea. Prima scriere in limba romana a rugaciunii Tatal Nostru a fost facuta cu litere latine, de Luca Stroici, mare logofat al Moldovei intre anii 1580 – 1591 si 1595 – 1610.

Intrebarea ”Cine a scris Tatal Nostru?” este una ce a intrigat interesul credinciosilor dintotdeauna. Potrivit capitolului 11 al Evangheliei dupa Luca, rugaciunea a fost rostita pentru prima data de Iisus Hristos (sau Iisus din Nazaret). Acesta a rostit rugaciunea ca raspuns la cererea unuia dintre apostolii sai de a - i invata cum sa se roage. attribution – You must give appropriate credit, provide a link to the license, and indicate if changes were made. You may do so in any reasonable manner, but not in any way that suggests the licensor endorses you or your use. Iata, suntem nefericiti, fiindca am despartit ceea ce-i de nedespartit la Tine: am despartit puterea de lumina, si am despartit puterea de dragoste, si am despartit puterea de credinta, si in cele din urma – iar asta este pricina cea dintai a caderii noastre – am despartit puterea de smerenie. Tata, uneste, rugamu-Te, ceea ce fiii Tai nebuneste au despartit. Ne rugam Tie: ridica la cinstea cea dintai puterea Ta, care a fost lasata in parasire si necinstita: fiindca, iata,Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Mina, pentru ajutor la găsirea lucrurilor pierdute - 11 Noiembrie Audio) Rugăciune către Sfântul Cuvios Stelian, pentru ocrotirea părinților și a copiilor - 26 Noiembrie A Ta este puterea sfanta si inteleapta - dar cand se afla in mainile noastre, puterea Ta este in primejdie sa se spurce si sa ajunga ne-sfanta si nebuneasca.Tata, Carele esti in ceruri, ajuta-ne sa cunoastem si in fiecare zi sa facem un singur lucru: sa stim ca toata puterea este a Ta si sa intrebuintam puterea Ta dupa voia Ta. Audio) Rugăciune pentru paza fecioriei și a dreptei credințe, către Sfânta Muceniță Tecla, dimpreună cu Sfintele Mucenițe Fecioare - 22 Noiembrie

Fost-a un nebun care ura soarele si incerca sa afle un loc ferit de lumina soarelui, care sa fie al lui. El a cladit o coliba intunecoasa si n-a facut ferestre, si a intrat in ea, si statea in bezna, si se bucura ca s-a izbavit de marele izvor al luminii. Astfel de nebun si astfel de cetatean al intunericului este cel care se straduie sa-si faca slava afara de Tine si despartiti de Tine, Nemuritorule Izvor al Slavei!

Cauta spre noi, Puternicule Tata, cauta spre noi si nu te grabi sa trimiti puterea Ta taranii pamantesti pana ce nu va pregati doua odai ca sa Te incapa: buna-voirea si smerenia - buna-voirea ca sa intrebuinteze spre bine darul imprumutat de la Dumnezeu si smerenia ca sa-si aduca aminte intotdeauna ca toata puterea din lume este a Ta, Mare Datatorul de putere. Incercarea poate veni de la diavol, caruia Dumnezeu i-a acordat libertatea (totusi, limitata) de a-l supune pe om unor probe de tarie in credinta sau comportament. Pe langa celebrul exemplu al lui Iov, il avem si pe acela al apostolilor, pe care Iisus, adresandu-i-Se lui Petru, ii avertizeaza inainte de patima Sa: Simone, Simone, iata ca Satana v’a cerut sa va cearna ca pe grau; dar Eu M’am rugat pentru tine ca sa nu-ti piara credinta; iar tu, oarecand revenindu-ti, intareste-i pe fratii tai. Ce a urmat, cunoastem. Cine ne va slobozi de rau daca nu Tu, Tatal nostru? Cine va intinde mainile catre copiii ce se ineaca daca nu tatal lor? Pe cine priveste mai mult curatenia si frumusetea casei daca nu pe stapanul ei? Tu ne-ai chemat dintru nimic ca sa fim ceva, dar noi legam prietesug cu raul si astfel ne intoarcem in nimic. Infasuram in jurul inimii noastre sarpele de care ne temem cel mai mult. Din toata puterea noastra strigam impotriva intunericului, dar intunericul traieste in sufletele noastre: microbii intunericului si microbii mortii. Ne luptam intr-un glas cu raul, iar raul se strecoara pe tacute in casa noastra; in timp ce noi strigam, raul cucereste pozitie dupa pozitie si ajunge mai aproape de inima noastra.